INVITAȚII FestivalulUI Internațional Timișoara Muzicală, ediția a xlvI - a

 

 

CIPRIAN TEODORAȘCU

Dirijor

Rigoletto - 4.05.2022

Născut în 1976 la Galați, Ciprian Teodorașcu este absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, secțiile compoziție și dirijat, unde a beneficiat de îndrumare unor eminenți dascăli, perfecționându-se apoi în Franța cu celebrul maestru al baghetei, Alain Paris.

Distins cu mai multe premii pentru activitatea sa și dirijor al Operei Brașov între 2001 - 2002, instituție cu care colaborează și în prezent, Ciprian Teodorașcu este din 2003 dirijor al Operei Naționale din București. 

Ciprian Teodoraşcu colaborează de-a lungul activităţii sale artistice cu personalităţi ale teatrului liric precum Alberto Rinaldi, prim-solist la Teatro alla Scala din Milano, Eduard Tumagian şi Alexandru Agache şi stele ale baletului, precum Alina Cojocaru şi Anastasia Kolegova.

Printre distincţiile sale se numără Premiul „Ludovic Spiess” acordat de Forumul Muzical Român în anii 2004 şi 2012, Premiul „David Ohanesian” oferit de acelaşi for în 2007, Premiul pentru întreaga activitate din partea Primăriei Municipiului Bucureşti în 2009. Participă la deschiderea stagiunii 2007 - 2008 a Operei din Sarajevo şi la Concertul Extraordinar cu prilejul Zilei Naţionale a României la Teatro Malibran din Veneţia, în 2007.

Ciprian Teodorașcu colaborează în cariera sa dirijorală și cu alte teatre lirice precum: Opera Națională din Timișoara, Opera Comică pentru Copii București, Teatrul „Nae Leonard” din Galați, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București, dar și cu filarmonici din țară. De asemenea, Ciprian Teodorașcu are mai multe apariții pe scena Ateneului Român și pe cea a sălii de concerte a Societății Române de Radiodifuziune, precum și câteva importante prezențe în spațiul internațional. Repertoriul său de operă cuprinde numeroase titluri: „Mefistofele” de A. Boito, „Don Pasquale” de G. Donizetti, „Faust” de Ch. Gounod, „Pagliacci” (Paiaţe) de R. Leoncavallo, „Cavalleria rusticana” de P. Mascagni, „Le nozze di Figaro” (Nunta lui Figaro), „Don Giovanni”, „Die Entführung aus dem Serail” (Răpirea din Serai), „Bastien şi Bastienne” de W.A. Mozart, „Madama Butterfly”, „La Bohème” (Boema), „Il tabarro” (Mantaua), „Suor Angelica” (Sora Angelica) şi „Gianni Schicchi” de G. Puccini, „Il barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla), „La Cenerentola” (Cenuşăreasa), „Il Signor Bruschino” de G. Rossini, „La traviata”, „Rigoletto”, „Simon Boccanegra”, „Falstaff” de G. Verdi, „Motanul încălţat” de C. Trăilescu, „La serva padrona” (Servitoarea stăpână) de D. Cimarosa, „Lo speziale” (Farmacistul) de J. Haydn, „Il barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla) de G. Paisiello, iar în cel de balet se numără: „Corsarul”, „Giselle” de A. Adam, „Frumoasa din pădurea adormită” de P. I. Ceaikovski, „Coppélia” de L. Delibes, „Don Quijote” de L. Minkus, „Romeo şi Julieta” de S. Prokofiev, „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” de C. Trăilescu, „La Sylphide” de H. Løvenskiold.

Sursa: www.opera-brasov.ro

 

 

ŽELJKO LUČIĆ

Bariton

Rigoletto (Rigoletto) - 4.05.2022

Scarpia (Tosca) - 6.05.2022

Baritonul  Željko Lučić continuă să cucerească aprecierea publicului din cele mai importante teatre de operă din lume, Metropolitan din New York, Opera Regală „Covent Garden” din Londra, Opera din San Francisco, Opera Națională din Paris, „Teatro alla Scala” din Milano, Opera de Stat din Viena, etc. Pentru apariția sa în opera La forza del destino de Giuseppe Verdi, la Opera din San Francisco, Financial Times a scris: „cu acest Don Carlo, Željko Lučić și-a câștigat locul între cei mai importanți baritoni verdieni de astăzi”.

Numeroasele sale angajamente în stagiunea 2007-2008 au inclus apariții la Opera Metropolitan (cântând rolul principal într-o nouă producție cu opera Macbeth de Giuseppe Verdi), Opera de Stat din Viena (cu rolul Giorgio Germont din opera La Traviata de Giuseppe Verdi), Opera din Dresda (Rigoletto de Giuseppe Verdi), Opera din Frankfurt (Simon Boccanegra și Macbeth de Giuseppe Verdi, Iago din opera Otello de Giuseppe Verdi, Michele din opera Il tabarro și rolul titular din opera Gianni Schicchi de Giacomo Puccini.

În stagiunile care au urmat, a avut apariții la Opera din Berlin (Otello), la Opera Regală „Covent Garden” din Londra (La Traviata), la Opera de Stat din Viena (La forza del destino), la „Teatro alla Scala” din Milano (Renato din opera Un ballo in maschera de Giuseppe Verdi) și  la Festivalul din Salzburg (rolul titular din opera Macbeth, dirijată de Riccardo Muti). De asemenea, a cântat într-o nouă producție a operei Rigoletto la Opera Metropolitan și Simon Boccanegra de Giuseppe Verdi la „Bayerische Staatsoper” din München.

În stagiunea 2015/2016, îl regăsim la Opera Metropolitan (în operele Otello și Tosca de Giacomo Puccini), la Opera din Chicago (Nabucco de Giuseppe Verdi), la Opera din Frankfurt (Gianni Schicchi), la Opera Națională din Paris (La Traviata) și Opera Regală „Covent Garden” (Il Trovatore de Giuseppe Verdi). În stagiunea 2016/2017, Željko Lučić a cântat în opera Otello la Opera din Zürich și la Opera Regală „Covent Garden” din Londra, Rigoletto la Opera Națională din Paris și la Metropolitan Opera în operele Nabucco și Rigoletto. De asemenea, a apărut la Metropolitan Opera ca invitat în „Gala de aniversare a 50 de ani” a companiei.

Angajamentele din stagiunile următoare au inclus, printre altele, întoarcerea sa la Opera de Stat din Viena (Salomé de Richard Strauss și Macbeth), la „Bayerische Staatsoper” din München (Tosca și Simon Boccanegra), precum și la Opera Națională din Paris (Il trovatore) și Opera Regală „Covent Garden” din Londra (Macbeth). De asemenea, a reluat rolul titular din opera Rigoletto la Opera din Frankfurt și a apărut din nou la Metropolitan Opera în Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni și I Pagliacci de Ruggero Leoncavallo.

Stagiunea 2018/2019 îl regăsește pe scena Operei Metropolitan (operele La Fanciulla Del West de Giacomo Puccini, Macbeth și Otello), la Opera din Chicago (La Traviata), la Opera Națională din Paris (Tosca și La Forza Del Destino), la Opera din Berlin (Tosca), la „Bayerische Staatsoper” din München (Andrea Chénier de Umberto Giordano și Macbeth).  Stagiunea 2019/2020 include apariții la Opera Regală „Covent Garden” din Londra (La Traviata), la Opera de Stat din Viena (Tosca) și la Opera Națională din Paris (Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea).

În stagiunea 2021/2022 Željko Lučić va apărea pe scena Operei Metropolitan (Tosca), Opera Națională din Paris (Tosca) și Opera din Frankfurt (Il Tabarro, Gianni Schicchi, La forza del destino și Rigoletto).

 

 

DEJAN SAVIC

Dirijor

Tosca - 6.05.2022

Dirijorul Dean Savić s-a născut la Belgrad într-o familie de muzicieni. A absolvit Academia de Muzica din Belgrad sub îndrumarea Maestrului Berislav Klobucar.

Între anii 1985 – 2000 a fost numit Director Artistic la Societatea Corală Evreiasca „Frații Baruh”, fondata în anul 1879. În perioada 1993 – 1995 a fost Director Artistic la renumita Orchestră de cameră „Pro Musica” iar în perioada 1989 – 1993, Dirijor și Director Artistic al Orchestrei Simfonice din Niš. 

Începând cu anul 1993 a devenit Dirijor la Teatrul de Opera și Balet din Belgrad urmând ca în anul 2001 până în 2004 să preia conducerea acestui Teatru. În anul 2005 a fost numit Director Artistic al Teatrului Național din Belgrad - fiind primul muzician care se afla la cârma acestei instituții din istoria sa de 140 de ani; în anul 2007 a devenit Director General.

Timp de patru stagiuni a fost numit dirijor invitat permanent al Orchestrei și Corului Simfonic ERT din Atena. 

A colaborat cu o serie de instrumentiști renumiți, cum ar fi pianiștii Ludmil Angelov, Mihai Ungureanu, Kjell Baekkelund, Vladimir Krainev, Eliso Virsaladze, Dana Borșan, violoniștii Stojka Milanova, Cristina Anghelescu, Luigi Alberto Bianchi, violonceliștii Ksenija Jankovic, Anatolij Krstev, chitaristul Alirio Diaz, harpista Anna Verholantseva. 

Voci celebre au cântat sub bagheta sa, precum sopranele Makvala Kasrashvili, Dimitra Theodossiou, Catleen McCalla, Olivera Miljakovic, Valeria Esposito, Martha Arapi, Tatyana Zakharchouk, Vassiliki Papantoniou, Elleni Kelessidi, Cheryl Studer, Galina Badikovskaya, Roxana Briban, Melba Ramos, Morenika Fadayoumi, Nelly Miricioiu, Paola Romano, Zvetelina Vassileva, mezosopranele Elena Obrastzova, Agnes Baltsa, Bruna Baglioni, Marie – Ange Todorovich, Leandra Overmann, Ingeboerg Kosmo, Milena Kitic, Delphine Galou, Nelly Boshkowa, tenorii Fabio Armiliato, Henrik Engelsviken, Bruce Fowler, Carlo Baricelli, Andrei Dunaev, Mark Baker, Efe Kisleli, baritonii Mauro Agostini, Zeljko Lucic, Mark Rucker, Giuseppe Altomare, Vladimir Chernow, Vladimir Petrov, Yuri Nechayev, Vladimir Gerello, bașii Franz Joseph Kapellmannn, Fedor Kuznetsov. 

Dintre regizorii celebrii cu care a lucrat de-a lungul timpului îi amintim pe Marco Arturo Marelli, Inge Levant, Spyros Evangelatos, Karel Drgac iar lista personalităților muzicale îi cuprinde pe Mikis Theodorakis, Costas Paschalis, Vladimir Vasilev, Jiri Menzel, Bonaldo Giaiotti, Maria Slătinaru – Nistor, Corneliu Murgu. 

A dirijat la prestigioase Festivaluri de Opera din întreaga lume în țări precum Italia, Spania, Austria, Cipru, Israel, Elveția, Olanda, Grecia, Bulgaria, Rusia, SUA, Germania, Irlanda, Norvegia, Franța, Croația, Macedonia, Muntenegru. 

Are o serie de imprimări realizate atât pentru TV cât și pentru radio, producții ale Radio Televiziunii din Belgrad, a Radiodifuziunii Române, ale Televiziunii Naționale din Bulgaria și ale Societății de Radiodifuziune din Grecia.

 

 

ALIN STOICA

Tenor

Mario Cavaradossi (Tosca) - 6.05.2022

La doar 33 de ani, cariera tenorului Alin Stoica este deja frumos conturată de premiile numeroase obținute, dar și de rolurile impresionante pe care le-a abordat și le abordează. Artistul a lucrat cu tenorul Ionel Voineag și cu tenorul Marius Budoiu, a participat la Masterclass-urile lui Rockwell Blake și Liora Maurer (METROPOLITAN OPERA, New York), ale Marianei Nicolesco și altor artiști.

2017 a fost pentru tenorul Alin Stoica un an în care i s-au acordat cele mai importante premii, din acestea amintim: premiul “Matei Brâncoveanu” pentru merite deosebite în domeniul muzicii și premiul “Luciano Pavarotti”, înmânat de însăși soția celebrului tenor, Nicoletta Mantovani alături de premiul al II-lea și premiul publicului “ Vota la voce “ obținute în cadrul aceluiași festival de la Sarzana, Italia. Datorită acestei reușite, tenorul Alin Stoica a primit invitația de a cânta la Concertul omagial cu ocazia împlinirii a zece ani de la dispariţia lui Luciano Pavarotti la Arena di Verona alături de nume sonore în lumea muzicii cum ar fi: Placido Domingo, Jose Carreras, Andrea Bocelli, Il Volo, Eros Ramazzotti, soprana Angela Gheorghiu și alții.

În prezent este solist al Operei Naționale din București unde îl putem asculta în diverse roluri precum: Alfredo din Traviata de Giuseppe Verdi, Turridu din Cavaleria Rusticana de Pietro Mascagni, Rodolfo din La Boheme de Giacomo Puccini, Don Jose din Carmen de Georges Bizet, Mario Cavaradossi din opera Tosca de Giacomo Puccini și altele. Totuși pentru artist lucrarea de suflet rămâne opereta românească “Lăsați-mă să cânt” de Gherase Dendrino unde rolul lui Ciprian pare scris special pentru el.

Tenorul Alin Stoica este descris de către critici ca fiind “un tenor cu o voce colosală cum nu s-a mai auzit de ceva vreme pe scenele românești și nu doar”. Având o tehnică bună dar și calități teatrale reușește de fiecare dată să ducă la bun sfârșit fiecare rol pe care-l interpretează, lăsându-și amprenta asupra fiecărei arii.

 

 

MIHAELA SILVIA ROȘCA

Dirijor

My Fair Lady - 8.05.2022

Disney: Beauty and the Beast (Frumoasa și Bestia) - 13.05.2022

Disney: Beauty and the Beast (Frumoasa și Bestia) - 14.05.2022

Născută în Roman, județul Neamț, dirijoarea Mihaela Silvia Roșca a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, avându-i ca îndrumători pe Grigore Constantinescu, Constantin Bugeanu, Iosif Conta., urmând să se perfecționeze la Seminarul Internaţional de Vară de la Weimar, între anii 1974 – 1979.

A debutat pe scena Operei din Constanța în anul 1985 urmând ca în anul 1992 să devină angajată a Operei din Timișoara unde desfășoară și până în ziua de azi o importantă carieră artistică.

Repertoriul ei foarte bogat cuprinde atât lucrări din repertoriul de operă, operetă, balet precum și lucrări vocal-simfonice.

A colaborat cu o serie de Teatre  lirice din țară ca Opera din Constanța, Opera din Iași, Teatrul Muzical din Brașov, cu Filarmonici din Ploieşti, Bacău, Iaşi, Constanţa dar și cu Teatrul de Stat Csiky Gergely din Timişoara şi Teatrul Naţional Timişoara.

Pe lângă acestea dirijoarea Mihaela Silvia Roșca desfășoară și o importantă activitate didactică fiind conferenţiar universitar la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest  din Timişoara.

Funcţii artistice

1992-1993 Director artistic al Operei Naţionale Române Timişoara

1992-1997 Director al Comitetului de organizare al Festivalului „Timişoara Muzicală” - Opera Naţională Română Timişoara

1997-2000 Consultant artistic al Operei Naţionale Române Timişoara

Studii muzicale şi dirijorale

1968-1976 Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” Bucureşti

1976 – 1980 Diplomă de licenţă, specialitatea Muzicologie – Compoziţie – Pedagogie Muzicală Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti (Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” Bucureşti)

2002-2007 Doctoratură în muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi obţinerea titlului de doctor în muzică ca urmare a suţinerii tezei de doctorat cu temaSpiritul mozartian în epoca muzicianului şi în contemporaneitate, oglindit în creaţia de operă coordonator profesor universitar doctor Grigore Constantinescu la data de 21.06.2007

1975, 1976, Cursuri de perfecţionare în arta dirijorală în cadrul Seminarului Internaţional de

1977, 1978 Muzică de la Weimar – Germania sub îndrumarea maeştrilor Igor Markevitch şi Otmar Suitner

Cariera artistică

1980 – 1985 colaborări cu filarmonicile din Ploiești,Bacău,Constanța și San Remo( Italia)

1985 – 1989 Dirijor permanent al Teatrului de Operă şi Balet „Oleg Danovski” şi al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanţa

1985 – 1989 Dirijor invitat al Teatrului de Operă din Braşov

1989 – prezent Dirijor permanent al Operei Naţionale Române Timişoara

 

 

ANA CAMELIA ȘTEFĂNESCU

Soprană

Violetta Valery (La Traviata) - 18.05.2022

Ana Camelia Ștefănescu s-a născut la Bucureşti şi a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti la clasa de canto a prof. Ionel Voineag. Este laureată a unor importante concursuri internaţionale de canto (Hariclea Darclée 1995, Verviers 1995 şi Reine Elisabeth 1996). Până la stabilirea în Belgia, a fost solistă a Operei din Bucureşti, pe scena căreia a interpretat roluri de soprană de coloratură precum: rolul titular din „Lucia di Lammermoor” de Donizetti, Rosina din „Il Barbiere din Siviglia” de Rossini, Zerbinetta din „Ariadne auf Naxos” de Strauss şi Regina Nopţii din „Die Zauberflötte” de Mozart. 

Debutul său internaţional a avut loc la Teatro Comunale din Florenţa, cu rolul Regina Nopţii din opera „Die Zauberflötte” de Mozart pe care l-a cântat apoi pe importante scene lirice europene: Operele de Stat din Viena, Hamburg şi Berlin, teatrele din Graz şi Nissa. Iar când producţia din Berlin a fost pusă în scenă în Japonia, Ana-Camelia Ştefănescu a fost invitată de dirijorul Daniel Barenboim pentru a interpreta rolul în acel turneu. 

A interpretat rolul Olympia din „Les Contes d’Hoffmann” de Offenbach în producţia regizorului Dieter Kaeg pentru Opera din Irlanda, rolul Regina din „The Verurteilung des Lukullus” de Paul Dessau şi rolul Narsea din „Solimano” de Johann Adolph Hasse la Opera de Stat din Berlin, dar şi rolurile L’Enfant, Le Rossignol şi La Princesse din opera într-un act „L’enfant et le sortilèges” de Ravel la Teatro Real din Madrid. 

 

 

ALFREDO PASCU

Tenor

Alfredo Germont (La Traviata) - 18.05.2022

Născut la Timişoara, initial si-a indreptat pasii spre o cariera in lumea medicala. A absolvit Academia Naţională de Muzică din Bucureşti în 1996, an în care a fost angajat ca prim solist al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Laureat al concursurilor de canto „Hariclea Darclée” ( 1999), „Traian Grozăvescu” (2002), Bursa „CEE Musiktheater” (2003), a fost distins cu numeroase premii: In memoriam “Dorin Teodorescu” pentru cel mai bun interpret de opereta(2002), Premiul Forumului Muzical Roman pentru promovarea muzicii Romanesti (2005), Premiul ”VIP” pentru cel mai bun solist al anului 2009.

În anul 2004 Presedintele Romaniei i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Ofiter in semn de apreciere a intregii activitati. Repertoriul sau este variat, trece de la opereta la opera si vocal-simfonic, lied si canzonetta italiana: -peste 15 roluri de opereta, de la “Tara surasului” si “Paganini” de Lehar, “Contesa Maritza” si “Silvia” de Kalman, “Voievodul Tiganilor” si “Liliacul” de Strauss, la operete romanesti: “Lasati-ma sa cant” de Dendrino sau “Fantana Blanduziei” de Trailescu -in opera , Alfredo in “La Traviata” sau rolul titular din “Otello” de Verdi, Cavaradossi in “Tosca” de Puccini, Canio in “Pagliacci” de Leoncavallo, Turiddu in “Cavalleria rusticana”, fiind unul dintre putinii interpreti care abordeaza in aceeasi seara ambele opere (Cavalleria si Pagliacci) -in vocal-simfonic , “Messa da Requiem “ de Verdi si “Messa di Gloria” de Puccini.

Activitatii sale artistice I se adauga si aceea de pedagog. In anul 2013, in cadrul “Teatrului National de Opereta”,se infiinteaza “Studioul de canto Alfredo Pascu” pentru indrumarea tinerilor cantareti. A colaborat cu Franco Zefirelli la producţia „Callas Forever” si in teatru in piesa “Master Class” de T. Mc Nally in regia lui Radu Gabrea. Tuturor acestora li se adaugă numeroase recitaluri de pe toate scenele lirice ale ţării,inregistrari radio si tv, precum şi turnee de succes efectuate de-a lungul anilor în Statele Unite ale Americii, Italia, Germania,Spania, Olanda, Belgia,Rusia,Ucraina, Qatar,Israel,Cuba,Egipt,Maroc,Republica Moldova. In 2013 a aparut volumul “In dialog cu Alfredo Pascu”de Gabi Lupu.
 

 

DAVID CRESCENZI

Dirijor

La Bayadère - 20.05.2022

Pianist, dirijor de orchestră şi de cor, David Crescenzi a început să studieze la Conservatorul din Pesaro, specializându-se la clasele de orchestrație, pian, muzică corală şi dirijat coral. Timp de mai mulţi ani a fost asistent şi colaborator al lui Alessio Vlad şi a frecventat între anii 1993 şi 1996, cursurile de perfecţionare îndrumate de Gustav Kuhn.

Prin activitatea pe care a desfășurat-o timp de două decenii, s-a consacrat inițial ca pianist acompaniator şi maestru suplinitor în diferitele teatre si festivaluri lirice, atât în Italia cât şi în străinătate, activând ulterior ca dirijor de orchestră şi maestru de cor.

Printre realizările sale cele mai semnificative se numără colaborarea cu Teatrul Operei din Cairo, Egipt, în calitate de dirijor invitat (1998 - 2003) al spectacolelor Il Barbiere di Siviglia, La cambiale di matrimonio, Il signor Bruschino de Gioachino Rossini, L’elisir d’amore de Gaetano Donizetti, Tosca de Giacomo Puccini, Un ballo in maschera, Aida și Rigoletto de Giuseppe Verdi. Între anii 1999 şi 2001 a fost maestru de cor la Teatrul „Carlo Felice” din Genova, iar în stagiunea 2004 - 2005 și-a asumat funcția de locțiilor al directorului muzical al Teatrului „San Carlo” din Napoli. La Doha, Quatar a dirijat de trei ori: în anul 2002, opera Aida, în anul 2003, Ibn Sina de Michil Borstlap, iar în anul 2005, Aspire de David Krane, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice Asiatice.
Din anul 2002 colaborează cu Opera Naţională Română Timişoara, în spectacolele Nunta lui Figaro de Wolfgang  Amadeus Mozart, Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, Aida, Rigoletto, Traviata, Nabucco, Trubadurul, Otello, Bal mascat, Attila de Giuseppe Verdi, Carmen de Georges Bizet, Tosca, Turandot, Boema, Madame Butterfly, Gianni Schicchi de Giacomo Puccini, Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Paiaţe de Ruggero Leoncavallo, Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea şi  Gioconda de Amilcare Ponchielli. Sub bagheta lui au evoluat nume de talie internaţională, dintre care îl amintim pe basul Roberto Scandiuzzi, în premiera operei Faust de Charles Gounod şi în distribuția operei Attila de Giuseppe Verdi.

Pe scena Operei Naţionale din Bucureşti a dirijat în anul 2006 operele Rigoletto și Nunta lui Figaro.

În septembrie 2007, a participat alături de Opera Naţională Română din Timişoara la Festivalul Internaţional „George Enescu” din Bucureşti, unde a dirijat opera Tosca de Giacomo Puccini, cu un casting internațional, care i-a avut ca protagonişti pe soprana Nadja Michael, baritonul Franz Grundheber şi celebrul tenor dominican, Francisco Casanova.

În vara anului 2008, pe Arena „Sferisterio” din Macerata, a dirijat în primă audiţie absolută în Italia Neues vom Tage de Paul Hindemith.

Din anul 2008 este dirijor invitat al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, unde a dirijat operele Otello, Bal mascat, Rigoletto, Traviata şi Aida de Giuseppe Verdi şi Boema de Giacomo Puccini.

În cadrul stagiunilor 2011/2012, 2012/2013 a fost invitat de Opera Naţională Română din Iaşi, să gireze spectacolele Boema, Lucia di Lammermoor, Rigoletto, Nunta lui Figaro, precum și premierele operelor Bărbierul din Sevilla și Aida.

În ianuarie 2012, alături de Bergisch Symphoniker Orchestra din Köln, a realizat un turneu în Germania şi Franţa, unde a dirijat Aida, Otello şi Recviemul de Giuseppe Verdi.
În același an a dirijat Stabat Mater de Gioachino Rossini, la pupitrul Filarmonicii din Cluj.

Începând din anul 2013, a fost invitat la pupitrul Orchestrei Naționale Radio din Bucureşti, unde a dirijat în versiuni de concert operele Don Carlo și Simon Boccanegra de Giuseppe Verdi, precum și La Favorita de Gaetano Donizetti și a continuat colaborarea cu Opera Națională București, în spectacolele Elixirul dragostei și Bărbierul din Sevilla.

În luna septembrie 2014, David Crescenzi a devenit director artistic și dirijor permanent la Cairo Opera House din Egipt.

La ediția din 2015 a Festivalului de vară al Arenei Sferisterio din Macerata, David Crescenzi a dirijat opera Boema de Giacomo Puccini.

Din stagiunea 2016/2017 este dirijor invitat al Operei din Düsseldorf, o colaborare concretizată în operele Elixirul dragostei și Turandot, care va fi continuată în anul următor cu Le Nozze di Figaro, Madame Butterfly, Lucia di Lammermoor, Don Pasquale, Tosca, Aida și nu în ultimul rând, Concertul de Anul Noue.

Din septembrie 2017 este director artistic al Operei Naționale Române din Cluj, iar anul următor, un an benefic, în care va dirija la Cairo una dintre celei mai mari producții ale operei Aida, îi va aduce nominalizarea ca dirijor invitat permanent la Deutsche Oper am Rheim din Düsseldorf.

 

 

VLAD CONTA

Dirijor

Scripcarul pe acoperiș - 22.05.2022


Vlad Conta a studiat pianul şi dirijatul la Conservatorul din Geneva (Elveţia), la Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia) şi Universitatea Mozarteum din Salzburg (Austria) cu maeştri reputaţi: Louis Hiltbrand, Carlo Zecchi şi Franco Ferrara. Între anii 1983 şi 1985 a fost maestru corepetitor la Opera din Monte Carlo şi la Grand Théâtre din Geneva, iar între 1985 şi 1989 şef de orchestră la Teatrul Municipal din Biel-Bienne (Elveţia). Între 1989-1993, Vlad Conta a fost prim-dirijor invitat la Teatro Regio di Torino, Italia, iar între 1989 şi 1997 a fost director muzical la Regina Symphony Orchestra (Canada).
Vlad Conta este dirijor al Operei Naţionale Bucureşti din 2001. A fost distins cu: Medalia de Aur Katia Popova la Festivalul de Muzică de la Plevna (Bulgaria), cetăţeania de onoare a oraşului Fort Worth (Texas, SUA), medalia A 125 – a aniversare a Canadei pentru merite culturale deosebite, Premiul Ludovic Spiess al Forumului Muzical Român (2011). Din 2012 Vlad Conta este membru de onoare al Filarmonicii Moldova din Iaşi.
Pe lângă repertoriul de operă şi balet, Vlad Conta deţine de asemenea un vast repertoriu simfonic şi vocal-simfonic şi desfăşoară o carieră internaţională ca dirijor invitat la National Symphony Orchestra din Washington, Philharmonia Orchestra din Londra, Orchestra Naţională Rusă din Moscova, Orchestra Sinfonica Nazionale (Torino), orchestrele simfonice din Vancouver, Edmonton, Quebec (Canada), Orchestre de la Suisse Romande, Orchestre de Chambre de Lausanne, Orchestra della Svizzera Italiana (Elveţia) precum şi alte orchestre din SUA, Franţa, Italia, Irlanda, Grecia, Bulgaria şi Turcia.

Repertoriul:
Operă
Fidelio de Ludwig van Beethoven
Carmen, Les Pêcheurs de perles (Pescuitorii de perle) de Georges Bizet
Albert Herring de Benjamin Britten
Lucia di Lammermoor, L’elisir d’amore (Elixirul dragostei), Don Pasquale de Gaetano Donizetti
Mireille, Faust de Charles Gounod
Il mondo della luna (Lumea din lună), Lo speziale (Farmacistul) de Joseph Haydn
Hänsel und Gretel de Engelbert Humperdinck
Pagliacci (Paiaţe) de Ruggero Leoncavallo
Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni
Le Pauvre matelot (Bietul marinar) de Darius Milhaud
Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro), Così fan tutte (Aşa fac toate), Don Giovanni, Die Zauberflöte (Flautul fermecat), Idomeneo, Die Entführung aus dem Serail (Răpirea din Serai) de Wolfgang Amadeus Mozart
La Bohème, Tosca, Madama Butterfly, Gianni Schicchi de Giacomo Puccini
Il barbiere di Siviglia (Bărbierul din Sevilla), La Cenerentola (Cenuşăreasa), L’italiana in Algeri (Italianca în Alger) de Gioacchino Rossini
Ariadna auf Naxos (Ariadna la Naxos), Salomé de Richard Strauss
Aida, La traviata, Il trovatore (Trubadurul), Rigoletto, Simon Boccanegra, Don Carlos de Giuseppe Verdi
Tannhäuser, Lohengrin, Der fliegende Holländer (Olandezul zburător), Tristan und Isolda de Richard Wagner
Der Freischütz, Euryanthe de Carl Maria von Weber
Oedipe de George Enescu
Celan de Peter Ruzicka
Balet
Coppélia de Léo Delibes
Spărgătorul de nuci, Francesca da Rimini de Piotr Ilici Ceaikovski
Cenuşăreasa de Serghei Prokofiev
Don Quijote de Ludwig Minkus


Sursa: www.operanb.ro

 

 

 

MAIA MORGENSTERN

Actriță

Yente (Scripcarul pe acoperiș) - 22.05.2022


Maia Morgenstern, actrita romanca de origine evreiasca, s-a nascut la data de 1 mai 1962 la Bucuresti in zodia taurului, ceea ce i-a conferit taria si incapatanarea specifica taurilor fara de care nu ar fi reusit. A fost maritata de doua ori si are trei copii: Tudor Aaron, Eva Leea Cabiria si Ana Isadora care i-au facut viata mai frumoasa.

Debutul in cinematografie s-a produs in anul 1983, cu filmul Prea cald pentru luna mai, in regia Mariei Callas Dinescu. Numele sau Morgenstern in traducere libera inseamna "Steaua de dimineata", iar in germana e vorba de Luceafarul de dimineata, acesta fiind si un alt nume dat Fecioarei Maria, Maicii Domnului, fapt care a contribuit mult la alegerea sa in rolul din "Patimile lui Hristos" - 2004 intrucat regizorul filmului, Mel Gibson, fiind un devotat romano-catolic, a luat si acest lucru in considerare pe langa originea ei.

Ceea ce i-a adus faima a fost filmul Balanta, realizat de Lucian Pintilie, cu care a venit si notorietatea internationala, actrita fiind astfel declarata "Steaua de maine", obtinind totodata si prestigioasa distinctie a Academiei Europene de Film - Premiul Felix. A studiat la Academia de Teatru si Film din Bucuresti intre 1981 si 1985, dupa care a jucat si la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt intre anii 1985 si 1988. Au urmat doi ani la Teatrul Evreiesc de Stat si din 1990, cand a plecat de acolo, pana in prezent a jucat la Teatrul National din Bucuresti. A jucat in numeroase filme romanesti si straine, fiind una dintre putinele actritele romance care a reusit sa patrunda in cinematografia straina.

Dintre filmele sale cele mai importante sunt : Balanta - 1992, Privirea lui Ulise - 1995, Omul zilei - 1997, Patul lui Procust 2001, Orient Expres - 2004, 15 - 2005.

 

 

CAIUS HERA

Artist instrumentist - teorbă

La serva padrona - 25.05.2022

Caius Hera s-a născut la Timișoara în 7 septembrie 1980, a absolvit Liceul Pedagogic din Timișoara, Liceul de Arte Plastice din Timișoara 1999, Facultatea de muzică din cadrul Universității de Vest din Timișoara (UVT) 2005, iar mai târziu a obținut titlul de Doctor în Muzică, titlu conferit de către Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca 2017.

A urmat cursurile prestigioasei „Schola Cantorum Basiliensis” din cadrul Akademie de Stadt Basel din Basel, Elveția sub îndrumarea maestrului Hopkinson Smith. A participat la diverse cursuri de măiestrie din țară și străinătate. A susținut concerte pe întreg teritoriul României, dar și în Ungaria, Franța, Belgia, Elveția etc. A colaborat cu diverși muzicieni din țară și străinătate, unele colaborări concretizându-se în turnee națională și editarea unor CD-uri cu muzică veche. Începând cu anul 2011 Caius Hera a început o fructuoasă colaborare cu celebra cântăreață maghiară Marta Sebestyen (artist UNESCO), alături de care a susținut foarte multe concerte în Ungaria, România dar și alte țări europene. Colaborarea cu Marta Sebestyen s-a concretizat în apariția a două materiale discografice pe suport CD.

A susținut concerte și recitaluri la Ateneul Român, Opera Națională Română din Timișoara, Muzeul George Enescu din București,  Filarmonica de Stat din Arad, Palatul Artelor din Budapesta, Societatea Belgiană de Lăută, Palatul Artelor din Târgu Mureș, Festivalul de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, Festivalul de Muzică Veche din București, Festivalul de Chitară Clasică din Târgu Mureș, Festivalul de Chitară Clasică din Turnu Severin, Festivalul Baroc Timișoara, Festivalul Baroc de la Ceski Krumlov (Cehia), a realizat turnee naționale și internaționale cu ansamblurile „Harmoniis” (RO), „Musica Profana” (HU), „Collegium” (RO), „Nota Bene” (FR), iar din 2021 a început o fructuoasă colaborare cu soprana Narcisa Brumar, prim-solistă a Operei Naționale Române din Timișoara.

În prezent, Caius Hera este director al Festivalului Baroc Timișoara, Lector în cadrul Departamentului de Muzică din cadrul Universității din Oradea și colaborator al Operei Naționale Române din Timișoara.

 

 

FRIEDERICH PFEIFFER

Dirijor

Creațiunile lui Prometeu - 27.05.2022

Născut în localitatea Hainburg (Austria), Friedrich Pfeiffer și-a început cariera muzicală în cadrul unei instituții strâns legate de tradiția vieneză, Wiener Sängerknaben, fiind membru al celebrului ansamblu în perioada  1968 -  1972.

A fost distribuit  în acei ani ca solist în înregistrările cantatelor de Johann Sebastian Bach,  dirijate de Nikolaus Harnoncourt, și a interpretat „Primul băiat" din opera Flautul fermecat de Wolfgang  Amadeus Mozart, la Opera Bavareză din München și la Opera de Stat din Viena.

În anul 1972 a început să studieze cornul cu Josef Veleba, membru al celebrei Wiener Philharmoniker în perioada anilor 1940 - 1977. La vârsta de 18 ani, Friedrich Pfeiffer a devenit cornist principal al Orchestrei Tonkünstler din Austria Inferioară, iar peste doi ani al Orchestrei Wiener Symphoniker.

În anul 1981 s-a alăturat Orchestrei Wiener Staatsoper, iar din anul 1985 a devenit membru al celebrei Wiener Philharmoniker, concertând în cadrul acestui prestigios ansamblu până în  anul 2008. Sub bagheta lui Riccardo Muti, a interpretat în anul 1987 partitura de corn a Simfoniei concertante în Mi bemol major, KV 297b, de  Wolfgang Amadeus Mozart.  În aceeași perioadă, Freidrich Pfeiffer a fost membru al Hofmusikkapelle (1987-2008).

După un studiu îndelungat cu Karl Österreicher, Friedrich Pfeiffer și-a îndreptat atenția către dirijat, experiența sa bogată ca membru de orchestră permițându-i să se remarce rapid în noua carieră. Între 1990 și 2008, Pfeiffer a ocupat funcția de director artistic al Musik im Stadl și a dirijat seria de concerte ale  Filarmonicii din Viena în cadrul Festivalului de la Salzburg. Friedrich Pfeiffer a fost dirijor invitat al Orchestrei Simfonice Radio din Praga, al Orchestrei de Cameră din Salzburg, al New Japan Philharmonic Orchestra, precum și al altor ansambluri din Austria, Cehia, Slovacia, Moldova și România. În perioada 2008 - 2011 a activat ca dirijor la Opera de Stat din Viena, iar din 2011 - ca dirijor invitat la Opera Națională a Moldovei din Chișinău. În România, a dirijat producții de operă la Opera Națională Română din Cluj și la Opera Națională din București, în cadrul Festivalului Internațional George Enescu.

Repertoriul lui Friedrich Pfeiffer are un ambitus de la clasicii vienezi până la maeștrii secolului XX. Muzicianul și-a câștigat reputația de profund cunoscător al stilului verdian, dirijând în repetate rânduri operele și Recviemul marelui compozitor italian.